@coffee&cigarettes

imi pun papucii de casa pe picioare… un picior… apoi alt picior… ma intind… ma ridic si ma tarasc spre bucatarie… spre ibricul vesel… si sper cafea…

azi merge bricheta… si robinetu-si varsa nervii… isi varsa nervii in ibricul de cafea… eu ii dau voie…ii dau dreptul sa se refuleze dimineata de dimineata… cafea dupa cafea… tigara dupa tigara…

un clocot… doua clocote… somnul se fierbe intr-un ibirc… dimineata zgarie la geam… toamna parca nu vrea sa plece din coltul de langa usa… e proaspata ca in septembrie… dar cu miros de iarna parca…

becul nu trebuie schimbat nici azi… cana inca nu s-a spart… sticla e inca pe raft… caloriferul e cald… aburii alerga tot spre in sus…

azi… e o zi… o zi… nu stiu unde sa o pun… o adun unei cifre mari de zile de atunci si de acolo…  e o categorie distincta… mici clone mutant ale aceleasi dimineti…

si toate au un final… acelasi final inchis si obligatoriu… un zambet de la coltul gurii in sus…

bag iarna in buzunar si plec… alerg cu pasi de vara spre ceasca de cafea…

eu beau cafeaua cu lapte… cana asta ma pacaleste mereu… seamana leit cu cafeaua mea… si intr-o zi… mi-e teama c-o sa sorb si cana… c-o s-o ingurgitez cu pofta… sorbitura dupa sorbitura… pana cand o sa simt cum imi creste un stomac de portelan…

un stomac de portelen… mangiat seara de seara cu mana dreapta… mana dreapta din tutun… in zilele ploiase, plans de lacrima de bere… si sprijinit pe piciorul de mamaliga…

ar mirosi mereu a vant…

cu mintea de hartie, bag calutul de mare in urechea stanga si ma ghemuiesc intr-un colt pe canapea… scot iarna din buzunar… si o arunc pe fereastra de langa aragaz… ma uit la ibricul rosu de cafea… astazi nu mai sunt chibrituri….

adorm…

asta nu trebuia sa se intample…

de ce inoata fulgii de porumb in lapte dimineata de dimineata?… de ce fumul de tigara nu agreeaza friptura de porc?…  de ce aburii nu transpira niciodata?… unde o fi fundul cerului?…  de ce nu are euglena verde labute si…mai ales…. eu de ce nu am sub pat?…

daca nu am dub pat… inseamna ca nu am monstruleti… si daca nu am monstruleti inseamna ca nu am noapte niciodata… si daca as avea jumate de sub pat?… as avea atunci si jumate de monstrulet?… o jumatate de monstrulet nu ne sperie niciodata

de ce nu l-a vazut nimeni pa Baubau cand se intinde dupa somn?… cum arata Frankenstein cand isi sterge nasul?… ce cauta cocolosul in mamaliga?… de ce ma gadila aragazul pe burtica?… de ce furnicile nu sughit?…

ce voiam sa va intreb?…

Te-ai uitat vreodata la omida din gutuiul nostru? In fiecare zi are alt discurs… siroieste pe frunzulita aia de cateva zile… mereu pe aceeasi frunzulita… aia de sub fereastra noastra… parca spune mereu cate ceva… ceva din limba omizilor… n-o pot intelege… acum doua saptamani ne-am imprietenit… o vazusem trista ca-i fugise roua dupa soarele crai…i-am picurat din roua mea de seara trecuta… noi nu folosim niciodata roua de seara… parca mi-a zambit… apoi a fluierat… ti-am mai zis ca e o altfel de omida… intr-o clipa a venit si greierasul de asta vara… il mai tii minte… canta sub fiecare pahar de vin de dupa fiecare apus de soare… s-a inclinat politicos… si-a scos palariuta… a venit sa ii tina palariuta omidei… parea ciudat de ortografica… ca un “ãããã” preluuuung… exclamativ…

Te-ai uitat vreodata la omida din gutuiul nostru?… in fiecare zi e o litera… o litera din alfabetul meu… cate o litera in fiecare zi… zi de zi… cate o litera pentru fiecare zi a mea…

azi am ajuns la “z”…

de cand n-ai mai gustat serbetul?… mai stii? … era aici… in borcanul de pe noptiera… mai stii?… era mereu lipicios si neted aici… ai gustat vreodata o aschie cu serbet?…

de cand n-ai mai cantat in re major?… de cateva zile ma tot impiedic de bemolul de sub pat… de cand n-a mai fost odata… e nicocdata in fiecare zi…

ieri voiam sa vad un film… am mers pana la raft. era gol… si televizorul…nu stiu … televizorul e alb negru… si stii ce mai e ciudat?… in fiecare zi e seara… de trei ori pe zi… e seara de trei ori pe zi…

mai stii masuta de cafea din hol?… a ramas cu trei picioare… si ochiul de la aragaz nu mai clipeste…

alalteieri voiam clatite… nu stiu… aveam asa o pofta… am vrut sa-mi fac… tii minte?… faceam clatite bune… am incercat sa aprind un chibrit.. un chibrit… dupa alt chibrit… dupa alt chibrit… nu aveau pic de scanteie… mi-am comandat pizza sa-mi treaca… a venit baiatul… il stii !… e ala cu sapca… mereu il trimit pe el… avea foc… mi-am aprins o tigara… si fumul s-a garbit in jos… pe sub usa de la baie… dubios…

uitasem… ieri a fost zi de facturi… am numarat banii… apoi am numarat elementii de la calorifer… i-am numarat de trei ori… si de fiecare data mi-a iesit un numar impar… mai stii?… mi-ai promis!… mi-ai promis ca o sa am noroc… si ca traiesc in zece fractalii… mi-ai promis ca numarul elementilor de la calorifer se va divide intotdeauna cu doi… n-o sa am neperchi prin preajma… citesc numai din doi in doi..

azi am scormaonit in frigider… avea trei rafturi… pe primul raft avem cinci conserve de peste… mi s-a parut ciudat… dar mi-am amintit ca tie iti place pestele… asa ca am luat o lamiae… am strans-o intre dinti… era amaruie… amaruie si sincera… ai mancat vreodata o lamiae amaruie?… e altfel… nu cred ca ar putea sa ajunga niciodata presedintele lamailor…

vecina de deasupra inca exerseaza… nu stiu… canta la un instrument din boabe de orez… e ciudat..dar dulce… muzica aia… are… are gust de serbet…

maine se largeste strada… e verde langa ceas…

si cum ar fi… daca in fiecare dimineata am mai creste un etaj… daca am apasa un buton… si am urca cu stomacul in gat pana la urmatorul …

ar fi frumos… sa nu mai alergaam cu disperare de la intrare pana la usa liftului de frica sa nu vina cineva sa ne invadeze bula… sa nu mai apasam cu paroxism acelasi buton de sapte ori pe secunda daca vedem vecina de la etajul trei… e doi pasi in urma nostra si vrea acelasi lucru… un loc in lift… in acelasi lift…

si cum ar fi sa aiba fiecare locul lui… in liftul lui… cu butonul lui…

…sa te trezesti in fiecare dimineatza… sa bei cafeaua neagra fara grija… sa iti fumezi prima tigara… asa pe stomacul gol si cu mintea de hartie… si sa zambesti la lift… sau … de ce nu sa zambesti cu liftul in interiorul lui… apesti butonul tau… din liflul tau si pornesti…

si cum ar fi de dimineata in liftul tau?… in lift la mine se fumeaza… se fumeaza , se mazgaleste, se srie se citeste… se joaca step… si mereu se urca…

si cum ar fi … daca in fiecare dimineata ne-am bea cafeaua in alt loc… mereu mai sus si merau mai mare…

daca asa te trezesti de toamna devreme… asa iti bei si cafeaua… cafeaua cu guler inalt si rece…

si te gandesti la cat de misto ar fi sa scrii o carte…ce dumnezeu… cam cat de greu sa fie?… cum coelho a putut asa poti si tu… dar despre ce sa scrii?…

hmm… spre exemplu azi te gandesti cum un hexagon e un patratzel cu colturi mai mici si mai multe care inoata letargic in ciulamaua de pui de pe aragaz… si asta-i personajul principal… iei cazmaua lopetzii si te piepteni… daca masuta de cafea ar cobori de pe raftul cu ultimele suflari stii sigur ca micutul n-ar mai fierbe in mamaliga… si tot asa iti iese o intriga cum nici n-ai visat…

apoi ranjesti la gutuiul din fatza blocului si te gandesti…e ciudat cum soarele vorbeste prostii ori de cate ori se mai formeaza o pestera… domne ce epilog…

cu tzigara in ureche si linguritza in nas te uiti pe tavan si te intrebi uimit de ce nu canta sarpele cu clopotei ciocarlie-lie?… cat de mare e un ou mic?… si mai ales…de cand a inceput tata sa gateasca?… si stii ca daca bocancul de la piciorul drept ti s-a lipit de o gura de canal, dai musai Ctrl F la lista de prieteni si incepi sa numeri… cate stixuri aveam in punga ieri?…

si-am zis una… si-am zis doua… si-am zis trei sa-i dam batai… sa-i dam batai de cap editorului desigur… cum care editor?… potentialul editor al cartii care va sa fie…ori care vrea sa fie…cum ce vrea sa fie?… carte care este, macar, macar!…

iei pana intre degetele de la piciorul stang (de data asta), o inmoi in calimara cu supa de urzici care fierbe in oala sub presiune… si te pui pe scris… asa pur si simplu… pur si simplu ca o rufa alba spalata la rau de Andreea Marin… iei o batranica de pe strada, ii oferi bratul tau si te rogi la Sfanta Paraschiva sa scrie ceva cel putin la fel de inspirat ca instructiunea algocalminului…

eheee… daca te trezesti de toamna devreme… asa iti bei si cafeaua…

intr-o nu stiu care seara

cu gandul la alta vara

cu privirea spre ignat

azi… e zi de delirat….

P.S: pentru carti cu ilustratii asteptati cuminti martisorul…

ce bine ca n-am uitat… n-am uitat sa revin… uitasem pachetul de tzigari pe coltul meu de bar… as vrea sa-mi amintesc… ce dracu am baut domnule?… nu se poate… s-a intamplat acum o juma de ora… la ce ma tot gandeam?… ce dracului am baut ?… ce bine… n-au avut inca vreme sa debaraseze… un pahar de votka si o cafea ?… le-am baut eu pe amndoua ?… nu mai stiu… nu-mi pot aminti… cat e ceasul ?… 10 :30 ?… cand sa fi baut atat ?…n-as fi avut timpul fizic… ce ciudat…

ce se aude ?… ce cantec inalt… ce mult a sarit peste octave… unde-i cheia sol… parca imi amitesc… cafeaua avea gust de balada… cred ca pierdusem linguritza… cum sta tzigara suspendata intre doua linii de portativ…

iarasi pe scena… cati demoni joaca pe marginea paharului de votka… pana si demonii sunt betzivi… cum sar din alg-n alga… doamne, ce miroase a mare ! … joaca-ti rolul !… vine valul… inchide scoica… e lenesa… lenesa si moale…

am obosit …

A fost o data ca nicicand…

cum nici o data nu-i ca alta…

eu uite ca va povestesc…

va povestesc, va vestesc, va prevestesc

c-atunci…

pe vreamea aia se privea,

pe vremea aia se manca,

pe vremea cand Apolodor canta:

Mi-e dor, mi-e dor,

de fratzii mei din Labrador…

pe cand piureul de cartofi

era cel mai gustos,

era cel mai pufos,

cel mai frumos,

pe cand cartofii levitau

peste poieni cu tzeasta sparta,

pe vremea cand boemii aveau bafta…

a fost.. a fost o masinutza…

a fost o masinuta.. o broscuta…

o broscutza vesela…

vesela si mica

atat de mica si pitica…

atat de mica si pitica…

incat abia o observai!

cu pielea galbena ..

in glas cu ace de seringa

si roata …

si roata cat o mamaliga…

voalanul verde se-nvartea…

si se-nvatrea, ode canta..

si mai crea.. si mai crea, mai procrea

si verdele de imbarcare,

stiti voi verdele cel tare?…

din tare, crud el se facea…

si-n spate parca vad ceva…

dar ce era?

era ceva…

in spate iat-un scaunel

un scaun cu pernutze moi…

un scaun cu permute moi…

si cu restantze-asa ca noi

in spate iat-un scaunel

pe scaunel un buretzel,

pe buretzel un peticel…

si ce sa vezi pe pelicel?…

pe peticel un bulgarel

cu un burtoi pan’ la volan…

cu fatza lui de “cuclux” clan…

statea razmat un grobian …

Un mare bulgar de pamant

cu nasul carn si gura bleaga.

In dreapta-I, orhideea neagra.

I-a zis cu vocea de pamant:

“Eu te-am hraniot o viata-ntreaga!”

Si cu esarfa dupa gat,

Cu acel aer de salon,

ea scuipa trestii din piston

“Esti numai un biet epigon

cu capul sec si gura plina.

Tu ai hranit o radacina!

Si-atuncea, cine e de vina?

Eu beau alcool si tu morfina.

Cafeaua aia poa’ s-astepte

pana gasesti o radacina…

Pana vorbesti cu gura plina!…

Ori ce-i mai bun pote-o sa vina…

De ce n-o bei cu o vecina?…

Oricum e rece si- inutil

cand strada Romei este plina…

Eu astazi scutur din pistil

Eu azi vreau biscuiti cu lapte!…

Iar cand iti va fi dor de soapte

Priveste-ti verdele din spate!”

Si-a fost odata ca niccand

Cum nici o data nu-i ca alta

A fost o zi…

A fost un soare..

A fost un Mi

A fost o mare…

Orasul este primitor

doar cand privesti spre semafoare…

si m-am trezit… si azi… m-am trezit… cu degetele inclestate pe tzigara amaruie si nevrotica… cu gura zambind pe coltul drebt si zburlita pe partea stanga…

mereu partea stanga croseteaza ecuatzii… e cumva… rigida si firgida… translucida dimineatza… indiferenta primului orgasm si albei ca zapada… usor paralitica.. e letargica… e lanesa…

unghiile imi cresc mai repede pe partea asta… mai repede… mai lungi… mai ascutite… mai indraznetze…

si cafeaua… cafeua mereu leviteaza pe partea stanga… partea stanga n-are maner… n-a avut niciodata… o sorbitura moleculara… o papila derutata… o floare de mucegai…

partea stanga e geometrica… e mereu prinsa in triunghiuri… in piramide… in perimetrii cosmici… si unghiulatzii cubiste… partea stanga are cap…si are coada…

are intrebari… intrebari apatice… apatice si lenese… zac… zac descompuse pe catete… pe scobitori obtuze… pe raze impare…

ochiul stang e verede.. e verde…

ochiul stang minte… omite…. sticlos… ludic ca o bula de oxigen deasupra unei eprubete cu mercur…

ochiul stang e sectionat de steaua polara si muschii de copac… rece si senin… umple masline verzi cu gogosar… ardeii cu seminte si clipa cu taceri…

pielea e alunecoasa… alunecoasa… schizofrenica…schizofrenica si senila… amnezica atingerii…

saruta-mi obrazul drept…