frumosul azi de ieri si maine…

imi pun papucii de casa pe picioare… un picior… apoi alt picior… ma intind… ma ridic si ma tarasc spre bucatarie… spre ibricul vesel… si sper cafea…

azi merge bricheta… si robinetu-si varsa nervii… isi varsa nervii in ibricul de cafea… eu ii dau voie…ii dau dreptul sa se refuleze dimineata de dimineata… cafea dupa cafea… tigara dupa tigara…

un clocot… doua clocote… somnul se fierbe intr-un ibirc… dimineata zgarie la geam… toamna parca nu vrea sa plece din coltul de langa usa… e proaspata ca in septembrie… dar cu miros de iarna parca…

becul nu trebuie schimbat nici azi… cana inca nu s-a spart… sticla e inca pe raft… caloriferul e cald… aburii alerga tot spre in sus…

azi… e o zi… o zi… nu stiu unde sa o pun… o adun unei cifre mari de zile de atunci si de acolo…  e o categorie distincta… mici clone mutant ale aceleasi dimineti…

si toate au un final… acelasi final inchis si obligatoriu… un zambet de la coltul gurii in sus…